Législation canonique, œcuménique, du V-e siècle
Journal Title: Codrul Cosminului - Year 2009, Vol 15, Issue 1
Abstract
Secolul V, cu mici perioade, a fost frământat de lupte interne şi externe. Marele Imperiu Roman, începe să se destrame. Încă din secolul IV, se remarcă o scindare prin mutarea centrului de greutate de la Roma la Constantinopol. Biserica n-a fost ferită atunci de frământări. Din interiorul ei s-au iscat erori dogmatice (erezii) ce au necesitat întrunirea a două Sinoade ecumenice care să formuleze învăţătura dreaptă, conformă cu textul Sfintei Scripturi şi învăţătura Mântuitorului Hristos. Astfel, întâlnirile sinodale de la Efes şi Calcedon au reuşit să aducă în discuţie problemele de dogmă şi să formuleze în unanimitate dreapta învăţătură. În acelaşi timp, sinodalii s-au preocupat de normele canonice ce reglementau disciplina şi rânduiala Bisericii. Hotărârile Sinoadelor III si IV ecumenice, atât cele care se referă la învăţătura de credinţă, cât şi acelea care se referă la organizarea, funcţionarea şi păstrarea ordinei şi disciplinei în Biserică, în măsura în care sunt înţelese şi aplicate în spiritul „pe care l-au avut în vedere Sfinţii Părinţi”, vor contribui la binele Bisericii, la îndreptarea vieţii şi trăirii creştine, la pacea şi buna înţelegere dintre neamuri şi popoare. Pe lângă aceste Sinoade ecumenice, Sinodul local de la Cartagina, precum şi scrierile lui Teofil al Alexandriei şi Sfântul Chiril al Alexandriei, au arătat omogenitatea gândirii patristice a secolului V, izvorâtă din lucrarea şi purtarea de grijă a Duhului Sfânt invocat la începutul oricărui Sinod. S-a mai remarcat o tendinţă a papilor de a-şi afirma şi impune supremaţia, în baza unor presupuse canoane sinodal ecumenice, fiind puse la punct pretenţiile Romei asupra unui primat jurisdicţional în Biserică. Se poate spune, făcând o analiză mai atentă a materialului prezentat, că la jumătatea distanţei dintre cele 7 Sinoade Ecumenice, Biserica a reuşit să-şi aşeze dogmatic şi organizatoric viaţa pe un făgaş normal, urmând să evolueze prin membrii ei, clerici şi mireni. Nu va fi însă ferită de frământări interioare, finalizate în 1054 cu schisma între Apus şi Răsărit şi de erezii şi nici de lupte exterioare – atacul arabilor musulmani. A răzbătut însă şi a ieşit mai puternică pentru că autoritatea ei nu este de origine umană, ci divină, prin Marele Arhiereu Hristos şi oblăduirea Duhului Sfânt.
Authors and Affiliations
Ghenadie Serban
Calinic Miclescu: a conservative cleric in the service of the emancipate Fatherland (1857-1885)
The article highlights the participation of Calinic Miclescu (1822-1886), cleric of noble descent, to the main action, and political and religious decisions of Romanian modern state (1858-1885), as a bishop, Metropolitan...
The principles of the policy of the Viennese Court towards the social classes and categories of Transylvania (1688-1790)
Social policy has been a key component of the absolutist regime of the Habsburgs in Transylvania. An important aspect of social policy was the Viennese Court's position regarding social classes and categories from Princi...
A delicate topic: inability of one of the spouses to pursue a conjugal life
The article covers a topic related to family history – impotence and divorce, insufficiently treated in historiography. In this study based on concrete examples from Bessarabia, it will be presented the daily reality in...
The Moldovan society during the Crimean War in the vision of French travelers and consuls
The new situation created after the defeat of the revolution of 1848 increased the interest and the curiosity of Europe for the Romanian territory. The number of foreign travelers continued to be high during the period 1...
The CIA’s Estimates and Forecasts on Soviet Economic and Foreign Trade Policy in COMECON (early 50s – mid 60s of the XXth Century)
In the years since the end of the Cold War, the role and place of US intelligence community in shaping governmental decision-making process on the USSR and Communist Bloc affairs during the Cold War period have come into...